Bigfoot

Pe continentul nord-american, in special in zonele impadurite de pe coasta pacifica, au aparut legende cu Bigfoot, numit de localnici si Sasquatch, descris ca un soi de maimuta masurind aproximativ 2 m.
In 1900, un ziar canadian din Victoria, Columbia Britanica, a publicat mai multe articole despre localnici care au vazut oameni-maimuta in paduri. Doua decenii mai tirziu, porfesorul canadian J.W. Burns a scris o multime de materiale despre gigantica aratare paroasa, popularizind termenul de Sasquatch, care ajunge celebru in Canada cu mult timp inainte ca relatarile despre existenta sa apara in SUA. Canadianul William Roe afirma, in 1955, ca s-a intilnit cu o femela Sasquatch in timp ce se afla la vinatoare pe Muntele Mica din Columbia Britanica. Am simtit ca era o fiinta umana si mi-am dat seama ca nu mi-as ierta-o niciodata daca as impusca-o, a spus Roe. Atunci cind aceasta relatare a aparut in ziare, un batrin taietor de lemne a marturisit o intimplare cit se poate de stranie, pe care o tainuise timp de 30 de ani, de teama sa nu fie luat drept nebun. Albert Ostman a povestit ca, in 1924, a fost rapit de un Saquatch in timpul unei expeditii in zona Vancouver. Doua nopti la rind cineva i-a umblat in provizii, iar o calauza indiana l-a avertizat ca ar putea fi un Saquatch. Peste citeva nopti, Ostman a fost trezit brutal din somn, descoperind ca a fost inchis in sacul de dormit si ca este tirit prin padure. A fost un drum de cosmar, de vreo 30 km dupa aprecierea sa, si era cit pe-aci sa se sufoce in sac. Dupa mai multe ore de mers, sacul a fost trintit pe pamint, iar cind a iesit, taietorul de lemne s-a trezit inconjurat de patru fiinte paroase, ce parea sa alcatuiasca o familie - mama, tatal si doi copii. Capul familiei avea cam 2,40 m, era foarte solid si acoperit cu o blana neagra. Copiii, la rindul lor, aveau peste 2 m. Cei patru Sasquatch comunicau intre ei printr-un soi de limbaj inteligent si, desi nu i-au facut nici un rau, nu pareau dispusi sa-l lase sa plece. Birlogul lor se afla intr-o vale micuta, inconjurata de stinci, iar singura cale de acces era pazita de masculul adult. Ostaman a fost tinut in captivitate sase zile, timp in care a incercat sa se imprieteneasca cu baiatul-maimuta. Acesta parea foarte interesat de punguta cu tutun a strainului, ceea ce i-a dat o idee omului. El i-a intins adultului punga care si-a turnat intreg continutul in gura. Ingestia masiva de tutun i-a facut rau salbaticului, care s-a prabusit la pamint zvircolindu-se, ceea ce i-a dat prilejul lui Ostman s-o ia la fuga. Chiar daca a vorbit abia peste zeci de ani de la intimplarea propriu-zisa, cei care l-au auzit pe Ostman povestind au spus ca pensionarul parea de buna-credinta. Aceasta e cea mai detaliata relatare a intilnirii cu un Sasquatch, insa cea mai cunoscuta dovada a existentei sale este un film facut in padurile din California.